Boboteaza, celebrată astăzi de credincioșii greco-catolic și ortodocși, și Sfântul Ioan, zi care este sărbătorită marți,7 ianuarie, încheie șirul sărbătorilor de iarnă din acest an, preum și vacanța prelungită din această perioadă. De miercuri, 8 ianuarie, toată lumea se întoarce la programul normal iar elevii reîncep școala.
Boboteaza sau Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată anual în România pe 6 ianuarie. Praznicul mai este denumit și „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, deoarece evenimentul amintește de botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea creștinească de Bobotează înseamnă și „înoirea omului creștin” și, împreună cu pranzicul din următoarea zi, Sfântul Ioan, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă la ortodocși. Ce se sărbătorește în ziua de Bobotează Boboteaza sau Epifania (arătarea lui Iisus Hristos oamenilor) este una dintre cele mai importante și vechi sărbători din calendarul liturgic creștin. Originea praznicului se regăsește în evenimentul istoric al botezului Mântuitorului, în râul Iordan, de acolo și denumirea populară de Bobotează. Este o sărbătoare a apei, un simbol al purificării și un element primordial al creației. Sărbătoarea de Bobotează reprezintă un moment de reflecție și de reînnoire spirituală și face parte din lista celor 12 mari praznice ale bisericii ortodoxe.
Obiceiuri și tradiții de Bobotează
Ziua de 6 ianuarie este profund înrădăcinată în cultura și tradiția românească, iar oamenii o celebrează printr-o serie de tradiții și obiceiuri, simboluri care aduc în prim plan valorile și puterea credinței. De Bobotează, în biserică, se sfințesc apele Ziua de Epifanie este o sărbătoare cu o încărcătură simbolică puternică, ce își are rădăcinile în tradițiile străvechi. În Ajunul zilei de Bobotează, în biserică sunt oficializate slujbe speciale și, cu puterea Duhului Sfânt, se sfințește apa, pentru a aminti de botezul lui Iisus. Credincioșii iau acasă, în diferite recipiente, Agheasma Mare și o consumă (o pot bea) în timpul anului, sau o folosesc pentru diferite obiceiuri. Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, care se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită. De asemenea, unul dintre obiceiurile răspândite în ziua de Bobotează este stropirea locuinței cu apă sfințită. Ritualul simbolizează purificarea și protejarea casei de cele rele. Potrivit tradițiilor, se spune că apa sfințită are puteri vindecătoare și de protecție.
Povestea Sfântului Ioan Botezătorul
În calendarul ortodox, Sfântul Ion este sărbătorit în fiecare an a doua zi după Bobotează, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii
Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Prorocul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, având rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut. Prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. El nu era un orator desăvârşit, dar avea darul de atrage oamenii spre el.
The post Boboteaza și Sfântul Ioan încheie șirul sărbătorilor de iarnă first appeared on ObservatorBN.
Citeste mai mult
