Dacă în alte orașe din România s-au găsit soluții pentru punerea în valoare a moștenirii arheologice, la Băile Herculane patrimoniul rămâne în conservare, sub pământ.
Descoperirea colosală pentru istoria Băilor Herculane rămâne sub pământ. Cele patru bazine termale găsite în timpul lucrărilor pentru introducerea rețelei de apă în 2015 sunt invizibile pentru turiștii care trec prin stațiunea turistică. Specialiștii în arheologie susțineau că acestea seamănă cu băile din Geoagiu Băi, Pompei sau Pamukkale. Bazinele erau utilizate de romani pentru scăldat în apa termală, care era apoi deversată în râul Cerna. Aceste bazine erau conectate de vestibule, au existat chiar și zone de masaj și puteau fi folosite inclusiv pe durata iernilor. Au existat propuneri pentru amenajarea unor zone de promenadă prin care aceste descoperiri să fie puse în valoare, dar până astăzi nu s-a găsit nicio finanțare și situl a fost conservat, acoperit complet și cu asfalt turnat pe deasupra.
Managerul Muzeului Banatului Montan, Livia Magina, a explicat la Express Live că siturile arheologice descoperite accidental sunt adesea văzute ca un inconvenient, nu ca o mare victorie pentru patrimoniu: „În momentul în care investitorul are descărcare arheologică, are o problemă. El știe că are toate șansele ca lucrarea să întârzie, să se prelungească sau chiar să se oprească. Lucrurile astea s-au întâmplat. Descoperirile pe care le-a făcut Sabin Luca de-a lungul autostrăzii Sibiu-Orăștie au încetinit lucrarea la autostradă. Este o chestiune economică și arheologii sunt adesea țapii ispășitori, ai acestor prelungiri și se dă vina pe ei că nu-s destul de rapizi. Pe altă parte, într-adevăr, există exemple de bune practici în expunerea unor asemenea ruine. Un exemplu este la Cluj, în piața din fața Bisericii Mihail și Gavril, o încastrare în sticlă. Mai există o formulă aplicată la Sibiu cu marcaj colorat pe dale și aceea putea să fie o variantă”.
Decizia de a conserva situl de la Băile Herculane nu înseamnă că lucrurile vor rămâne așa. Livia Magina consideră că un proiect nou, gândit cum trebuie, poate pune moștenirea istorică lăsată de Imperiul Roman în valoare și la Herculane: „Eu nu știu de ce la Herculane s-a optat pentru închidere. Oricum, închiderea nu s-a făcut prin turnare efectivă a asfaltului acolo, s-a făcut o conservare și apoi s-a închis. Conservarea are rolul tocmai de a da ocazia viitorului de a redeschide situl cândva și de a continua lucrările. Pentru a pune în valoare descoperirea aceea a băilor era necesar un alt proiect și o întârziere a lucrărilor într-un orașul care și așa e plin de grobi, de ruine și de lucruri neterminate. Presupun că de acolo a plecat decizia de a conserva situl […] Noi avem o relație foarte bună cu primăriile. Atât managerii de dinainte cât și eu am avut întotdeauna deschidere către primării, pentru că de acolo, până la urmă, vine patrimoniul, de pe teritoriul primărilor, de pe teritoriul județului. Și pe de altă parte cu cât această relație este mai strânsă, cu atât știi exact ce se întâmplă. Pentru orice lucrare mare de investiție, primăriile sunt obligate prin lege să facă aceste supravegheri, descărcări arheologice. Sigur că deciziile oricum nu aparțin muzeului indiferent care ar fi opinia instituției”.
Citeste mai mult