Curtea Constituțională a României a făcut, vineri, recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești, care a suspendat executarea hotărârii de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Potrivit CCR, hotărârea a fost emisă în exercitarea atribuțiilor sale exclusive privind verificarea procedurii de alegere a președintelui, conform Constituției.
CCR consideră că hotărârea instanței din Ploiești a fost emisă „fără temei constituțional și legal”, cu încălcarea prevederilor Constituției și ale Legii nr. 47/1992, care stabilesc caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții.
„O instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024.”, se arată într-un comunicat al CCR emis vineri. În plus, „România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. (…) Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale.”
Curtea subliniază că hotărârile sale nu sunt acte administrative. Prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. „Toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.”, se mai arată în comunicatul CCR.
Instanța atrage atenția că, începând cu decembrie 2024, peste 200 de acțiuni similare de contestare a aceleiași hotărâri au fost depuse în instanțele din țară, toate fiind respinse, cu excepția celei soluționate la Curtea de Apel Ploiești, decizie pe care CCR o consideră „singulară și izolată”.
Curtea mai transmite că independența judecătorului nu înseamnă nesocotirea Constituției sau extinderea competențelor instanțelor dincolo de limitele legale. Judecătorii, mai spune CCR, trebuie să aplice legea în mod obiectiv, în limitele statutului și atribuțiilor lor, fără a substitui rolul Curții Constituționale în ceea ce privește controlul de constituționalitate. „Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului.”, concluzionează Curtea.
Citeste mai mult