Ce urmează după demisia istorică a președintelui Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că își va da demisia din funcție, la scurt timp după ce Parlamentul a inițiat suspendarea acestuia. Ilie Bolojan, președintele Senatului și al PNL, ar urma să devină președinte interimar.
Potrivit Constituției, vacantarea funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacantarea funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte, mai prevede legea fundamentală.
Interimatul este asigurat de a doua persoană în stat, preşedintele Senatului. În prezent, președintele Senatului este președintele interimar al PNL Ilie Bolojan. Mai întâi, el trebuie să demisioneze din partid.
Conform articolului 98 din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică: nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția un Referendum și nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95, privind suspendarea din funcţie, şi articolul 98, privind interimatul funcției.
Este pentru prima dată în istoria României când un președinte își dă demisia.
Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat în 4 mai, iar cel de al doilea tur de scrutin, în 18 mai.
Potrivit calendarul aprobat de guvern, termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie. Campania electorală va începe în 4 aprilie și se va încheia în 3 mai.
Articolul Ce urmează după demisia istorică a președintelui Iohannis apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
