Cetele de feciori din Ţara Făgăraşului pornesc la colindat
De la Crăciun şi până la Sfântul Ioan, oamenii îmbracă straiele de sărbătoare ca pe vremea bunicilor şi se veselesc loalaltă, indiferent de vârstă, ca în nici o altă perioadă de peste an
În fiecare an, în timpul sărbătorilor de iarnă, tradiţiile populare renasc în Ţara Făgăraşului. Fiecare sat devine, o dată cu Crăciunul, un loc unde timpul s-a oprit. De la Crăciun şi până la Sfântul Ioan, oamenii îmbracă straiele de sărbătoare şi se veselesc loalaltă, indiferent de vârstă, ca în nici o altă perioadă de peste an. În aproape toate satele din Ţara Făgăraşului se organizează cete de feciori care an de an reuşesc să reînvie obiceiurile de iarnă. Colindele, jocurile populare răzbat din fiecare casă, localnicii sărbătorind prin voie bună naşterea Mântuitorului Iisus.
Tradiţia cere ca tot satul să fie colindat într-o singură zi
Ca în fiecare an, în satul Mândra se organizează ceata de feciori, o mică grupare de 10-14 tineri necăsătoriţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 26 de ani. Ceata, care are datoria de a organiza dansurile şi petrecerile tineretului din sat cu ocazia sărbătorilor, se constituie în ziua de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Vătaful mare se alege prin vot, iar casa unde s-au desfăşurat alegerile rămâne gazda cetei pe toată perioada cât aceasta este în activitate, adică până la Sfântul Ioan (7 ianuarie). Activitatea cetei începe în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, la ora 8.00. Prima zi de ceată se numeşte şi „Colinda“. Atunci feciorii merg din casă în casă, cântând colinde, până la ora 4.00 a doua zi. Tradiţia spune că tot satul trebuie colindat într-o singură zi, de aceea Ajunul este cel mai obositor. Sătenii au obligaţia să-i primească pe feciori, cu bani şi de-ale gurii. Pâinea, carnea de porc şi băutura sunt strânse de vătaful mare şi depozitate la „gazdă“ spre a fi apoi preparate. Când se ajunge la casele fetelor curtate de băieţii din ceată, fiecare fecior este obligat să joace cu fata pe care şi-a ales-o fie fecioreasca, fie învârtita. Pe tot parcursul zilei de 24 decembrie, ceata de feciori este însoţită prin sat de câţiva muzicanţi din formaţia aleasă (un saxofonist, un acordeonist şi un toboşar) care acompaniază grupul de colindători.
De Crăciun începe jocul
A doua zi de Crăciun, după slujba religioasă la care participă toţi cetaşii, începe jocul la Căminul Cultural din sat, care durează până la ora 22.00. Sărbătoarea se încheie în casa care găzduieşte ceata şi unde este prezentă, în fiecare seară, o pereche de tineri având obligaţia să se ocupe de pregătirea mâncării, servirea mesei şi spălatul vaselor. În zilele de 25 şi 26 decembrie cetaşii sunt obligaţi să poarte costumele populare, abia în următoarea zi fiindu-le permis să îmbrace haine „civile“. Din 27 până pe 31 decembrie, ceata se odihneşte, activitatea reluându-se pe data de 1 ianuarie a anului următor. Revelionul este sărbătorit doar între cetaşi. Acţiunile cetei se încheie în seara de Sfântul Ion la „gazdă“ unde are loc ultimul ospăţ. Cu această ocazie, feciorii îşi iau rămas bun, iar ceata se desface.
Cetele de la Boholţ
Un alt sat în care tradiţia s-a păstrat nealterată de secole este Boholţ. Situat la 7 km de Făgăraş, acesta este unul dintre cele mai pitoreşti din zonă, un alt loc în care de la Crăciun până la Sfântul Ioan, feciorii sărbătoresc împreună. Ei se organizează în două cete: „ceata feciorilor“ şi „ceata zăblailor“. De Sfântul Nicolae, cetaşii îşi tocmesc gazda, pe care o plătesc cu un car de lemne. În seara Naşterii Domnului, în sat răsună glasurile cetei de feciori cu vârste între 15 şi 18 ani, care colindă întreg satul. După ospăţul de la gazdă, feciorii ies la horă în mijlocul satului, în costume populare. Seara se reîntorc la gazdă, dar însoţiţi de fete şi de tinere familii pe care le au ca invitate, continuând petrecerea. Activitatea cetei este condusă de doi „crâşmari“. În ziua de Crăciun, cele două cete colindă prin sat primind de la fiecare gospodar colaci, pecie (muşchi de porc) şi bani, ce sunt adunate la gazdă. Pe toată perioada sărbătorilor, ceata feciorilor este însoţită de muzicanţi, tocmiţi încă de la Sfântul Nicolae. La sfârşitul sărbătorilor, feciorii din ceată merg la şezătorile de fete unde petrec împreună. În seara de Ajun a Anului Nou, fetele, împreună cu feciorii din ceată, organizează o petrecere, iar la Sfântul Ioan, ceata feciorilor îşi încheie activitatea.
Obiceiuri din satul Şercăiţa
Şi satul Şercăiţa găzduieşte ceata de feciori. Este un obicei păstrat din străbuni şi care înveseleşte întreg satul, de la mic la mare, de la Crăciun până la Sfântul Ioan. După desemnarea celor care vor conduce ceata, se aleg celelalte posturi: colcerul, crâşmarul şi cei doi armaşi, după care sunt puşi în ordine feciorii de rând. Armaşii sunt aleşi să joace fetele când se colindă în seara de Ajun. Între Sfântul Nicolae şi Crăciun feciorii din ceată învaţă colindele şi dansurile ce se vor juca în vatra satului de sărbători. Tot atunci se tocmesc muzicanţii, se procură mâncarea şi se amenajaează sala unde se vor desfăşura activităţile tradiţionale. De asemenea, familiile feciorilor din ceată se ocupă de costumele populare pe care le vor îmbrăca cetaşii. Tot feciorii trebuie să-şi caute o gazdă în sat unde vor sta pe toată perioada sărbătorilor.
Obiceiuri populare din zona Rupea
Unul dintre obiceiuri de iarnă din zona Rupea este colindatul cu feciorii – obicei tradiţional al Cohalmului. Desfăşurarea obiceiului din această zonă începe la 6 decembrie de Sf. Nicolaie, când toţi feciorii de la 18 ani în sus, neînsuraţi, se adună la o gazdă. Acolo se alege „tistia“, conducătorii cetei. „Tistia“ este alcătuită din: judele mare – conducătorul cetei – un fecior mai matur care răspunde de activitatea cetei, judele mic – cel mai tânăr dintre feciori, crâşmarul mare şi crâşmarul mic care se îngrijesc de bunurile primite, doi feciori de încredere care ţin evidenţa şi controlul veniturilor cetei. După ce tistia a fost aleasă, încolonaţi câte patru, feciorii pornesc cântând cântece patriotice. În faţa cetei se află „tistia“. Semnul dinstinctiv pentru conducătorii cetei este căciula împodobită cu câte un spic de porumb special păstrat din toamnă pentru acest scop. Toţi feciorii, 40-50, sunt îmbrăcaţi în costumul tradiţional al zonei. La cârciumar cei aleşi cinstesc pe ceilalţi cu 1-2 pahare de rachiu, se cântă câteva cântece populare şi patriotice apoi feciorii merg acasă. Cu câteva zile înainte de sărbătorile de iarnă, judele se îngrijeşte să angajeze muzicanţii, de obicei un trompetist, un claviturist şi un violonist. În prima zi de Crăciun feciorii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare se adună la ora 9.00 la casa judelui. În timpul colindatului, judele poartă după cap o glugă care este folosită ca podoabă, dar în trecut era folosită ca pelerină – accesoriu al portului păstoresc. Tot un semn dinstinctiv este şi măciuca ciobănească sculptată. La căciulă toţi poartă o vrâstă de iederă. Astfel îmbrăcaţi pornesc să colinde.
Articolul Cetele de feciori din Ţara Făgăraşului pornesc la colindat apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
