Un nou papă urmează să fie ales în următoarele 15-20 de zile, după moartea Papei Francisc I, luni, la vârsta de 88 de ani, informează News.ro.
Francisc, originar de la Buenos Aires, se afla în post de la 13 martie 2013, când i-a succedat lui Benedict al XVI-lea care a demisionat.
De secole, Papa este ales din rândul cardinalilor, episcopi de rang înalt consilieri ai Suveranului Pontif, în pofida faptului că orice bărbat botezat poate pretinde acest titlu.
Cardinalii sunt convocaţi mai întâi la Vatican, iar Guvernul Bisericii este încredinţat Colegiului Cardinalilor, care este însărcinat să expedieze afacerile curente.
Votul are loc în Capela Sixtină, cu uşile închise, fără vreo comunicare cu exteriorul.
Toţi cei aproximativ 120 de cardinali depun jurământul, cu mâna pe Biblie, şi încep o sesiune de voturi pentru a desemna succesorul.
Doar cardinalii în vârstă de cel puţin 80 de ani sunt autorizaţi să voteze în Conclav.
După numărarea voturilor, rezultatul este anunţat cu ajutorul unui faimos fum alb – sau negru, în cazul în care cardinalii nu s-au pus de acord -, vizibil din Piaţa Sf. Petru.
Mai multe nume circulă, de mai multe săptămâni, ca succesori ai lui Francisc I, pentru a deveni cel de-al 267-lea Papă din istorie.
Jean-Marc Aveline, candidatul francez
În ziua în care Jean-Marc Aveline, arhiepiscopul diocezei Marsilia, a fost făcut cardinal în august 2022 de către Papa Francisc, peste 300 de marseillezi s-au adunat la Roma.
Născut în Algeria în 1958, el este preot din 1984 şi este cunoscut prin angajamentul său în favoarea problemei migraţiei, aliniat celui al lui Francisc.
El era considerat ca un om de încredere de către Francisc şi l-a primit pe Suveranul Pontif la Marsilia în vara lui 2023.
Absolvent de greacă, ebraică şi teologie, popular în rândul teologilor şi reputat prin „bonomia” sa, Jean-Marc Aveline este oficialul catolic francez cel mai prezent la Vatican.
Parolin, Zuppi, Pizzaballa – trei candidați italieni
Trei italieni se află între cei mai evocaţi succesori ai lui Francisc.
Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretar de stat al Vaicanului, considerat numărul doi la Sfântul Scaun.
Un mare diplomat şi absolvent de drept canonic, el este prezentat ca un om calm, cam „şters”, dar „capabil să liniştească tensiuni şi să depăşească diferenţe ideologice”, potrivit publicaţiei La Croix.
Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul Bolognei, este de asemneea citat adesea.
Un progresist în vârstă de 69 de ani, el este cunoscut prin angajamentul său social – faţă de migranţi şi homosexuali – şi ar putea continua reformele lansate de către Francisc, al cărui emisar special pentru pace în Ucraina, între altele, a fost.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, în vârstă de 59 de ani, este Patriarhul Latin al Ierusalimului.
Un mare cunoscător al Orientului Mijlociu, el a intervenit pe lângă creştinii din Fâşia Gaza, dar ar putea fi îndepărtat din cauză că este prea tânăr.
Un candidat asiatic și unul african
Biserica Catolică a avut, începând din secolul al II-lea şi până secolul al VIII-lea, un papă de origine asiatică, Grigore al III-lea, originar din actuala Sirie, şi trei papi de origine africană – berberii Victor I, Miltiade şi Gelasius I.
O astfel de situaţie, rară în Biserica Catolică, s-ar putea repeta acum, după multe secole, iar mai mulţi cardinali au această şansă.
Între ei se află filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle, în vârstă de 67 de ani, fostul arhipiscop al Manilei, un progresist apropiat lui Francisc I.
Un teolog, el este un bun comunicator şi este activ pe Facebook şi YouTube.
„Pastorul apropiat săracilor” Luis Antonio Tagle este apreciat pentru charisma, simplitatea şi angajamentul său social.
Din contră, Robert Sarah din Guineea, fostul arhiepiscop din Conakry, reprezintă o figură conservatoare de prim-plan.
El este candidatul oficial al „facţiunii” conservatoare şi este foarte influent în Africa.
El este un mare apărător al celibatului preoţilor, o temă fierbinte în Biserica Catolică, şi i s-a opus lui Francisc în multe subiecte – între altele imigraţia, revenirea la slujba în latină, opoziţia faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex.
El s-a retras din februarie 2021, însă rămâne „papabil”, în pofida faptului că urmează să împlinească vârsta de 85 de ani la 15 iunie 2025.
Alți posibili candidați
Numele multor altor episcopi sunt citate adesea ca succesori la Sfântul Scaun, de exemplu au primului cardinal suedez din istorie, episcopul din Stockholm Anders Arborelius, în vârstă de 75 de ani, sau al germanului Gerhard Müller, unul dintre principalii opozanţi ai lui Jorge Mario Bergoglio.
Candidatul lui Donald Trump
La câteva minute după anunțul decesului liderului catolic, oamenii lui Trump au început deja să răspândească numele cardinalului Raymond Burke pe social media, ca înlocuitor al Papei Francisc.
Președintele american și liderul catolic au fost mereu la cuțite, deoarece Papa Francisc a criticat public, direct și în repetate rânduri politicile antiimigrație ale lui Donald Trump. Liderul american ar putea încerca acum să mobilizeze criticii conservatori ai Suveranului Pontif din interiorul Bisericii Catolice, care nu sunt deloc puțini, ca să aducă și Sfântul Scaun în sfera de influență MAGA.
Conflictul dintre Papa Francisc și Casa Albă ar putea să reprezinte o oportunitate pentru clericul american Raymond Burke. Se spune că administrația Trump își dorește ca el să devină următorul papă, în locul unui critic al președintelui american.
Acesta este considerat un conservator radical absolut, care a condamnat încercările moderate de reformă ale lui Francisc. În viziunea lui, nu ar trebui să existe femei preot, nu ar trebui să se abolească celibatul preoților și să nu existe comuniune pentru cei divorțați sau binecuvântări pentru cuplurile homosexuale.
După ce Burke l-a criticat pe Francisc într-o scrisoare publică, afirmând că nu este un papă bun, i-a fost redus salariul și a fost evacuat din apartamentul său de 400 de metri pătrați din Roma.
Citește şi: O femeie a murit, iar soţul a fost rănit după ce rulota cu care plecaseră în vacanță a luat foc
Citeste mai mult