Crăciunul pe rit vechi: 7 ianuarie, o sărbătoare cu tradiții și obiceiuri specifice.
Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși de rit vechi celebrează Nașterea Domnului, iar această dată se regăsește în calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de calendarul gregorian, utilizat de majoritatea lumii. În România, această sărbătoare este marcată de peste un milion de credincioși ortodocși, în special ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.
Cum a apărut diferența între calendarele gregorian și iulian
Istoria calendarului începe cu două sisteme de calcul al anului – cel egiptean și cel roman. Calendarul iulian, introdus de împăratul Iuliu Cezar în 46 î.Hr., a fost folosit de întreaga creștinătate pentru aproape 15 secole. Cu toate acestea, în urma unei diferențe minore în calculul duratei anului, acest calendar a ajuns să fie în urmă față de calendarul solar cu aproximativ 11 minute pe an. Astfel, după mai multe corecții, Papa Grigorie al XIII-lea a introdus, în 1582, calendarul gregorian, care este acum folosit de majoritatea lumii.
Totuși, unele Biserici Ortodoxe, precum cele din Rusia, Serbia sau Ierusalim, au păstrat calendarul iulian, ceea ce duce la sărbătorirea Crăciunului și a altor sărbători religioase în date diferite.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe rit vechi
În Ajunul Crăciunului, copiii și tinerii se îmbracă în costume tradiționale și colindă casele, vestind Nașterea Mântuitorului. După colindat, familiile se adună pentru „Cina Sfântă”, o masă festivă ce se servește după răsăritul primei stele, semn al nașterii lui Isus.
În timpul mesei, credincioșii de rit vechi respectă obiceiurile de post, punând pe masă 12 feluri de mâncare, în amintirea celor 12 apostoli. Printre preparatele tradiționale se numără compotul de prune, sarmalele de post cu hribi și grâul fiert cu nucă.
În ziua de Crăciun, credincioșii merg la biserică pentru Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc pentru o masă copioasă, cu preparate precum purcel de lapte fript, sarmale, borșuri și vin rubiniu.
Obiceiuri speciale în diferite comunități
În cadrul comunităților de ruși lipoveni, ucraineni sau sârbi, obiceiurile de Crăciun sunt diferite, dar toate sunt înrădăcinate în tradițiile religioase și culturale. De exemplu, gospodinele basarabence pregătesc „ajunel” și colaci mici, pe care le leagă cu o ață și le agăță de icoane. La sârbi, un obicei aparte este „aprinderea banjak-ului” în noaptea de 24 spre 25 decembrie, pentru a aduce noroc și prosperitate în casa lor.
În România, Crăciunul pe rit vechi continuă să fie o sărbătoare deosebită, cu rădăcini adânci în tradițiile ortodoxe, fiind celebrată cu multă credință și obiceiuri specifice fiecărei comunități
Articolul Crăciunul pe rit vechi. Nașterea Domnului sărbătorită 13 zile mai târziu apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult