Într-un interviu exclusiv acordat Express de Banat, Daniel Șandru, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), vorbește despre provocarea politică și identitară a României contemporane. Șandru atrage atenția și asupra unui fenomen social și cultural complex: nostalgia pentru perioada comunistă.
Context. Românii se află în fața unui vot important: urmează alegeri prezidențiale și, între cele două tururi de scrutin, cele parlamentare.
Se întâmplă la 35 de ani de la Revoluția din 1989.
Anul în care, un studiu realizat de GlobSec, un grup internațional de reflecție susținut de Uniunea Europeană, a relevat faptul că unul din patru tineri născuți între 1990 și 2006 crede că dictatura ar fi un sistem politic bun. Același studiu arată că 25% dintre persoanele care au peste 55 de ani ar fi de acord ca România să revină la un sistem politic de tip totalitar.
Președintele IICCMER a explicat care sunt cauzele pentru care fenomenul nostalgiei după comunism este tot mai accentuat. Potrivit lui Daniel Șandru, această nostalgie este adesea transmisă în cadrul familial, unde amintirile idealizate ale bunicilor și părinților despre trecut sunt interpretate de tineri ca fiind adevăruri istorice. „Bunicii și părinții se reorientează psihologic spre tinerețea lor, cea mai frumoasă perioadă din viața oricui, și prezintă lucrurile într-o lumină caldă, în care totul era perfect.”, a explicat Șandru.
Pe de altă parte, mai există și o categorie afectată de tranziția postcomunistă, formată din oameni care, din motive economice sau sociale, percep trecutul drept o perioadă mai stabilă. „Trebuie spus: România se află în cel mai bun moment al istoriei sale moderne și toți indicatorii – economici, culturali, educaționali – arată asta.”, a adăugat președintele IICCMER.
Instrumentalizarea politică a nostalgiei
Un alt aspect pe care îl sesizează Șandru este manipularea sentimentului de nostalgie de către politicieni. „Mesajele nostalgice sunt preluate și instrumentalizate politic, mai ales în perioadele electorale, pentru a capta voturi în orașele mici și mijlocii, unde astfel de discursuri au cea mai mare aderență.”, spune el. Aceste mesaje sunt propagate și prin diverse canale culturale, precum spectacolele unor artiști sau programele de televiziune cu tematică folclorică. „De exemplu, cântecele promovate pe 17 televiziuni cu format folcloric transmit adesea mesaje legionaroide și național-comuniste. Acestea ajung la oameni mai puțin educați sau care se confruntă cu frustrări economice, oferindu-le răspunsuri identitare.”, explică Șandru.
Nostalgia, combătută prin educație și cultură
Un punct esențial al luptei împotriva nostalgiei comuniste este, potrivit lui Daniel Șandru, educația. Cu toate acestea, mesajele promovate de instituții rămân adesea într-o „zonă de nișă academică”. Șandru subliniază nevoia de a diversifica mijloacele de comunicare: „Trebuie să mergem spre populație, nu doar prin tonuri istorice. Oamenii trăiesc într-o lume a comunicării vizuale, în care imaginea contează mai mult decât cuvântul. De aceea, filmele, spectacolele de teatru sau chiar opera pot deveni instrumente educaționale eficiente”.
În plus, Daniel Șandru atrage atenția asupra necesității unei „onestități intelectuale” în raport cu trecutul istoric al României. „Dacă nu avem acest exercițiu de onestitate intelectuală în raport cu ce a însemnat istoria României – și momente triumfale, și momentele genocid – nu vom avea niciodată o liniște mentală care să ne permită să decidem cu claritate care e adevărata noastră identitate.”, a spus politologul.
Nostalgia, o provocare globală
Fenomenul nostalgiei comuniste nu este unic pentru România, ci face parte dintr-o tendință globală de ascensiune a populismului și naționalismului. „Nu sunt neapărat foarte îngrijorat. Astfel de mesaje populiste se înscriu în ce se întâmplă de pe nordul continentul american până spre toată Europa. Am un sentiment de deja vu, cu ecouri din anii 1920-1930: discursuri etniciste, ale urii și ale dezbinării. Dacă nu ne privim cu onestitate în oglinda istoriei, nu vom putea defini clar cine suntem ca națiune.”, a avertizat Șandru.
Cum arată viitorul României
În ceea ce privește viitorul politic al țării, Daniel Șandru subliniază importanța menținerii parcursului european și nord-atlantic.
„Sper că cel puțin în turul 2 (n.r, al alegerilor prezidențiale) vor ajunge oameni care să mențină România pe traiectul ei european și nord-atlantic și care să inducă înspre societate ideea că acest parcurs nu are alternativă. E singurul nostru drum.”, a conchis președintele IICCMER.
Politologul Daniel Șandru este, 2022, președintele executiv al IICCMER. Șandru este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași.
