Turism, agricultură și investiții imobiliare sunt domeniile în care activează de ceva vreme.
La un moment dat a procedat la o reconversie profesională surprinzătoare. Cu siguranță îți trebuie mult curaj să poți face așa ceva! A renunțat la cariera în avocatură pentru care și-a dedicat opt ani din viață, suspendându-se din Baroul Timiș. A renunțat și la funcții publice deținute în administrația locală timișoreană. A preferat să se reorienteze profesional, decizia fiind luată în timp, cu gândul că cea mai bună și mai sigură afacere este aceea asupra căreia poți deține controlul. Spune să satisfacțiile în zona antreprenorială sunt mult mai mari. La început, nu neapărat financiare. „Când descarc un tir de îngrășăminte, când fug la Bran să obțin autorizare ISU, când sunt pe șantier, simt că trăiesc. Îmi place enorm dinamismul acestei vieți. E adevărat că avocatura este o meserie tare frumoasă și nu exclud ca vreodată, peste ani, să revin, totuși, la dragostea dintâi. E doar un gând…”
A investit în construirea unui imobil ce va găzdui în centrul Timișoarei, opt camere oferite în regim hotelier, dar a investit și într-o pensiune situată în zona Bran. Un tărâm al poveștilor despre care se spune că se află în top 3 destinații turistice de vizitat din România. „In anul 2021, în plină pandemie, am cumpărat o pensiune cu 13 camere, lăsată aproape în paragină, nefuncțională, ea nemaifiind în circuitul turistic de cinci ani. Mi s-a părut un imobil atractiv și punând în balanță cât ar fi costat investițiile ulterioare necesare pentru reamenajarea ei, am zis că merită să încerc. Cele mai solide argumente au fost potențialul zonei și piscina interioară. Am realizat că Branul este o destinație atât pentru vacanța de iarnă cât și pentru anotimpul călduros.
împreună cu britanicul Charley Ottley
Timp de șase luni au durat renovările interioare pornite de la bază, începând cu instalațiile de apă, curent, încălzire în pardoseală și terminând cu mobilier, ambientări și dotările finale. Ne bucurăm pentru că turiștii vin și vara și iarna. Vara ca să scape de căldura din orașe și iarna pentru schi.
Gradul de ocupare este la fel de mare «all season», dar în special în vacanțele copiilor și în zilele libere de sărbători. Putem caza 31 de persoane, iar cei care ne-au vizitat până acum la Pensiunea Montan Bran, au lăsat review-uri bune, avem nota 9,4. Pensiunea este acreditată de Ministerul Turismului și a obținut trei margarete. Cei mai mulți turiști vin de la Constanța, din București, Prahova, cam ei sunt majoritari…”
În zona Bran nu doar castelul (lui Dracula) atrage, ci și Dinoparcul de la Râșnov, rezervația de urși de la Zărnești, multitudinea de trasee turistice din Masivul Piatra Craiului sau din Bucegi. Din Bran se fac 35 de minute cu mașina până la pârtiile din Poiana Brașov. Dar, și aici sunt trei telescaune către pârtia Zănoaga, iar dacă e vreme rea, la pensiune turiștii au piscină interioară, biliard, masă de ping-pong, sau se pot delecta la zona de grătare pentru a-și prepara mâncare în regim propriu, aflăm de la antreprenorul timișorean, get-beget.
Rădăcinile sale se leagă însă de mediul rural, de satul Dalboșeț din Caraș-Severin. „Da, de satul bunicilor din Valea Almăjului, acolo unde am copilărit și am rămas cu amintiri minunate. Cu siguranță, tot de acolo mi se trage și o altă pasiune a mea, aceea pentru pământ! Astfel, într-un moment favorabil, pe baza unui proiect bine argumentat, am accesat fonduri europene și cu banii obținuți m-am făcut fermier, adică am înființat o plantație de pomi fructiferi, de meri și cireși, care deja a intrat pe rod.
Livada se află undeva lângă Lugoj și sunt bucuros de reușită. Cred că bunicul meu Ilie Stoinel, deportat în Bărăgan, ar fi tare mândru de mine. A fost deportat de comuniști tocmai pentru că era considerat chiabur, avea pământuri, cazan de răchie în sat, era om vrednic, gospodar. Și tatăl meu a fost deportat la vârsta de 11 ani. Așa că eu, m-am întors cumva, în zona asta, a pământului…”
Și ca să facă lucrurile profesionist, și-a luat și diplomă! În vara trecută a absolvit facultatea, devenind inginer horticol. Se ocupă în continuare de livadă, de irigații, de contracte pentru valorificarea producției în rețeaua de magazine Profi, de asigurarea fluxului în perioada de recoltare și multe alte lucruri de care e nevoie pentru ca totul să meargă strună.
A existat vreodată teama de eșec?
„În general m-am simțit singur împotriva tuturor. Sau cel mult am primit aprecieri așa, de complezență. Aproape nimeni nu a văzut cu ochi buni ceea ce vreau să fac. Majoritatea prietenilor m-au descurajat, sigur, nu toți. Cum să las Timișoara și să plec la Bran? Descurajările lor au însemnat de fapt validări pentru mine. Doar eu am crezut în reușită și, evident, soția mea, Diana, (farmacistă de profesie) care mă sprijină mereu, în toate deciziile pe care le iau. Acum, când văd că majoritatea planurilor mele au reușit, prietenii se bucură împreună cu noi.”
Ilie Stoinel a fost mereu încrezător în steaua sa norocoasă. De curând a primit și cea mai valoroasă răsplată: a venit pe lume fiul său Iosif, micuțul ce poartă numele bunicului său, după cum e obiceiul în familie. „Suntem niște părinți fericiți, aceasta este cea mai mare împlinire a noastră. Gânguritul, zâmbetul și chipul său luminos, ne cuceresc pe toți.”
La capitolul dorințe ar mai fi de notat ceva. Știe că doar prin muncă poți obține succesul și mai știe că mai are de îndeplinit un vis! „Acesta e visul meu cel mare: să realizez un film despre deportarea în Bărăgan a tatălui meu, despre traumele trăite de familia bunicilor mei. De altfel eu am mai luat contact cu lumea filmului. Am jucat, adică am făcut figurație în filmul „Între chin și amin” de Toma Enache (despre fenomenul Pitești), dar și în coproducția româno-germano-maghiară „La drum cu tata”. Și mi-a plăcut foarte mult.” Din partea noastră, mult succes!
Bine se spune că viața bate filmul
Citeste mai mult