Deputații de Olt Cătălin Grecu, Marius Iancu și Emil Albotă se numără printre inițiatorii unui proiect de lege privind prevenirea și combaterea cancerului.
Propunerea legislativă a fost înregistrată, recent, la Senat pentru dezbatere.
Propunerea legislativă privind adoptarea Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului în România răspunde nevoii societăţii de a pune în centru pacienţii şi de a întări rezilienţa acestora asigurându-le mijloace şi resurse pentru prevenirea şi respectiv, tratarea cancerului ca boală care poate şi trebuie să fie învinsă.
Dreptul fundamental la viaţă şi dreptul la ocrotirea sănătăţii sunt garantate de stat prin Constituţie şi au în vedere obligaţia statului prin autorităţile şi instituţiile sale de a proteja cetăţenii inclusiv împotriva bolilor de cancer care pot fi evitate, în care au acces la depistare şi diagnosticare timpurie şi în care toţi cetăţenii beneficiază de acces la o îngrijire de înaltă calitate, în toate stadiile bolii.
Un plan naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului este un plan
antropocentric de combatere a cancerului întrucât abordează toate palierele – prevenire, diagnosticare, tratament, îngrijire şi supravieţuire, şi este totodată, un plan unic deoarece se bazează pe o abordare de integrare a sănătăţii în toate politicile, reunind toate acţiunile, obiectivele şi măsurile în cadrul unui obiectiv comun: acela de a învinge cancerul. Asumarea şi adoptarea de către Parlament prin lege, a Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului nu este subscrisă doar obligaţiei statului de a adopta politici în domeniul sănătăţii; prezenta lege reflectă deopotrivă, efortul şi angajamentul întregii societăţi de a lupta cu cancerul.
În privinţa situaţiei actuale a bolilor de cancer, se constată că apariţia cancerului este determinată în principal, de creşterea şi diferenţierea excesivă a celulelor prin dezechilibrarea ciclului celular”, se arată în expunerea de motive a documentului.
Cancerul a fost şi va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel naţional cât şi la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de ţări (sursa: OMS – International Agency for Research on Cancer).
Din nefericire, această afecţiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane decese în anul 2020, una din 11 femei şi unul din 8 bărbaţi decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS – International Agency for Research on Cancer).
Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020, arată că atât incidenţa cât şi prevalenţa acestei afecţiunisuntîn creştere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru
limitarea poverii bolii.
În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer şi 1,3
milioane decese datorate acestei maladii. (Globocan 2020).
Conform Globocan, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98886 noi
cazuri de cancer (53881 cazuri la sexul masculin şi 45005 cazuri la sexul feminin) şi
54486 decese (31886 decese la sexul masculin şi 22600 decese la sexul feminin).
Beneficiarii măsurilor prevăzute în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului sunt toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. Toţi beneficiarii enunţaţi au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional, asigurate prin intermediul furnizorilor de servicii organizaţi conform legii, în funcţie de specificul serviciilor acordate şi de nevoile particulare ale fiecărui beneficiar.
Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate creează un fond de inovaţie în sănătate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În privinţa impactului financiar, Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se va finanţa în principal de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat, cu un buget anual minim stabilit prin lege si cu posibilitatea raportării sumelor alocate şi necheltuite.
Citeste mai mult
