Emoții prelungite pentru Darius Vâlcov în primul dosar de corupție în care instanța de fond l-a condamnat la opt ani de pușcărie. Deși se aștepta ca ieri Curtea Supremă să decidă dacă va continua cu judecarea apelurilor sau dacă procesul va fi reluat de la zero, ÎCCJ a amânat, pentru a treia oară, pronunțarea pentru încă o lună.
Înalta Curtea de Casație și Justiție a stabilit ca termen pentru pronunțare data de 27 iunie.
Pe data de 8 februarie 2018, Darius Vâlcov a primit o condamnare de patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă, şase ani pentru spălare de bani şi doi ani pentru operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia, urmând ca în final să execute o pedeapsă de 8 ani de închisoare.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2009, omul de afaceri Theodor Berna l-a contactat pe Darius Vâlcov, atunci primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus să intervină la SC Compania de Apă Olt SA pentru ca firma sa să câştige licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, iar în schimb să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate conform contractelor de execuţie a acelor lucrări.
În urma intervenţiilor lui Darius Vâlcov, firma lui Berna a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări, în valoare de peste 78 de milioane de lei, susţin procurorii.
După câştigarea acestor contracte de către firma lui Berna, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov ar fi mers periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe a câte 400.000 de lei.
Ulterior, în perioada aprilie-decembrie 2011, Vâlcov ar mai fi primit de la omul de afaceri 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei. Anchetatorii au mai stabilit că Darius Vâlcov ar mai fi primit 3.080.000 de lei, în perioada 2012- 2013, tot de la Berna, prin intermediul mai multor firme.
Atât Darius Vâlcov și ceilalți inculpați, dar și DNA, au declarat apel, care nu a mai fost însă judecat, procesul fiind suspendat după ce apărătorul fostului primar al Slatinei a cerut reluarea judecării dosarului de la zero pe motiv că cei trei judecători care le-au condamnat pe clientul său în primă instanţă nu ar fi fost specializaţi pentru judecarea faptelor de corupţie, astfel că decizia luată de aceştia ar putea fi lovită de nulitate – situație generală statuată, ulterior, de Curtea Constituțională a României (CCR).
Procesul a fost suspendat, în octombrie 2019, când Curtea Supremă a sesizat Curtea de Justiţie a UE cu patru întrebări menite să lămurească în ce măsură ÎCCJ de la Bucureşti, în baza dreptului comunitar, are sau nu obligaţia de a ţine cont de deciziile CCR, asta în condiţiile în care se pune în discuţie faptul că CCR este o instanţă din afara sistemului judiciar, pe de altă parte care s-a pronunţat cu privire la o chestiune care nu priveşte strict legea fundamentală, ci mai degrabă o lege de organizare, o lege inferioară.
Citeste mai mult
