Venită recent de la Judecătoria Craiova, unde ani de zile a judecat doar cauze civile, judecătoarea Mihaela Botea de la Tribunalul Olt dă satisfacție după satisfacție doar acuzării (în cazul de față, o procuroare a DNA) și tratează cu spatele argumentele avocaților și drepturile inculpaților în cel mai mediatizat dosar penal aflat pe rolul acestei instanțe.
Este vorba despre dosarul în care primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, oamenii de afaceri Mircea Ungureanu și Gheorghe Trăneci, alte 12 persoane fizice și juridice, sunt judecați pentru presupuse fapte de corupție.
Vineri, la expirarea celor 60 de zile de la ultima prelungire a măsurilor de control judiciar pe cauțiune și control judiciar, luate împotriva unora dintre inculpații în dosar, președinta completului de judecată nu a luat în seamă niciunul dintre argumentele concrete aduse de apărătorii inculpaților în sprijinul solicitărilor de a fi ridicată măsurilor preventive instituite în urmă cu doi ani și șapte luni, luând în considerare doar elementele generale folosite de acuzare pentru a solicita respingerea cererilor. Și, la fel ca dățile trecute, judecătoarea Botea, fără să se aplece efectiv asupra elementelor puse în discuție pentru a le analiza și fără să-și motiveze, concret, decizia, a respins pe bandă solicitările avocaților.
Precizăm că, pe aproape toată durata ședinței, judecătoarea Mihaela Botea nu și-a ridicat privirea spre sală, ignorându-i total pe apărătorii care au luat cuvântul, excepție făcând intervențiile reprezentantei acuzării, procuroarea DNA Florentina Drăghiceanu. În rest, tot timpul și-a notat ceva într-o agendă, absorbită total de această îndeletnicire.
În ciuda indiferenței sale afișate aproape ostentativ, avocații au ținut să-i reamintească magistratului că, în iunie 2020, când au dispus măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune și a controlului judiciar, magistrații Curții de Apel Craiova au gândit utilitatea acesteia doar pe perioada fazei de urmărire penală. Au fost invocate articole de lege, au fost aduse argumente juridice și umane, i-au fost servite nenumărate motive pentru care menținerea măsurii controlului judiciar este inutilă – degeaba! Președinta completului de judecată avea treabă doar cu propria agendă.
„În opinia mea, aceste respingeri pe bandă rulantă a tuturor argumentelor aduse de-a lungul celor doi ani și șapte luni, de când a fost instituit această măsură a controlului judiciar pe cauțiune, sunt respinse de plano; indiferent ce am invoca, indiferent ce am susține – sunt respinse.
Magistrații Curții de Apel Craiova, la momentul instituirii acestei măsuri, la momentul respectiv, au avut în vedere prevederile articolului 204 Cod Procedură Penală, care statuează situații ce se regăsesc în faza de urmărire penală. Deci dumnealor au înțeles să instituie o măsură preventivă față de suspecții și inculpații din respectivul dosar pe perioada cât se desfășoară ancheta penală, pentru buna desfășurare a anchetei penale, pentru a securiza probe, pentru a nu da voie să se ia legătura cu martorii. Deci, dumnealor, magistrații Curții de Apel Craiova, au avut în vedere doar faza de urmărire penală. Faza de urmărire penală se încheie odată cu emiterea rechizitoriului. În cauza noastră, a fost emis rechizitoriul, a fost parcursă faza de cameră preliminară, a început judecarea cauzei, deci suntem în cercetarea judecătorească. Și totuși, fără a se aduce niciun alt motiv nou, se resping toate cererile de revocare a acestei măsuri.
Nu sunt în măsură să apreciez ce gândire logico-juridică au magistrații Tribunalului Olt, dar obligația dumnealor, constituțională, este de a motiva. Noi, astăzi, am invocat o decizie a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia 656 din 2004, prin care dumnealor, magistrații înaltei Curți de Casație și Justiție, au statuat faptul că simpla afirmare a unei concluzii, fără indicarea unei date concrete, fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată sau referire, explicită sau implicită, la actele cauzei în general, nu înseamnă a motiva.
MMinisterul Public ar avea posibilitatea să vină cu elemente noi prin care să spună dacă inculpatul a încălcat sau există riscul să încalce aceste dispoziții. Or, dumnealor nu vin cu astfel de elemente, ci fac o apreciere generală.
În opinia mea, nu există niciun fel de motivare concretă, astfel cum ar fi obligat un magistrat să explice, pentru că, în funcție de ceea ce explică magistratul și ce îi impută magistratul sau ce dorește să asigure prin menținerea acestei măsuri, avem și noi posibilitatea să constituim o apărare. Iar apărarea este un drept constituțional garantat de lege și de toate legile Uniunii Europene. Or, nu te poți apăra împotriva a ceva generic. Nu pot să mă apăr împotriva faptului că respir, nu am cum – normal că respir. Prin urmare, în opinia mea, este încălcat dreptul la apărare prin această generalizare sau generalitate exprimată în toate încheierile prin care a fost menținut această măsură”, a declarat, siderat, după ședință, avocatul Marius Ionescu, apărătorul unuia dintre inculpați.
„Eu, astăzi, am subliniat că toată literatura de specialitate – legislativul, respectiv Parlamentul, executivul, respectiv Guvernul și mass-media – spune clar că există trei actori principali în actul de înfăptuire a Justiției: magistratul, procurorul și avocatul. Atâta timp cât ceea ce eu pledez sau ceea ce eu susțin este luat în derizoriu, atâta cât cât se trece foarte repede peste orice fel de argument – mă lași fără posibilitatea de a avea o apărare efectivă.
Se face doar o simulare a unor drepturi constituționale. Este necesar să te apleci asupra fiecărui element pe care îl susține avocatul și să-l combați. Nu spui doar că «subzistă temeiuri avute în vedere», pentru că, altfel, ligiuitorul nu instituia obligația prevăzută de articolul 208 Cod Procedură Penală, aceea ca magistratul, respectiv judecătorul, să analizeze legalitatea măsurilor dispuse într-o cauză.
Din 60 în 60 de zile, în faza de judecată, judecătorul are obligația de a verifica legalitatea măsurii și dacă dacă există temeiuri care au condus la acea măsură. Cine va căuta în istoricul tuturor încheierilor în care s-a verificat legalitatea va vedea că se face referire doar că «subzistă temeiurile avut în vedere la luarea acestei măsuri». În opinia mea, repet, acele temeiuri au încetat în momentul în care au fost emis de rechizitoriul și faza de urmărire penală s-a încheiat”, a concluzionat apărătorul.
De-a lungul acestui proces, OLT-ALERT.RO a scos în evidență mai multe aspecte care ridică suspiciuni asupra modului în care a fost pornită și derulată ancheta penală, pe timpul căreia, ca și acum, în timpul procesului propriu-zis, a fost încălcat flagrant dreptul la apărare al inculpaților.
Mai mult, OLT-ALERT.RO a avansat ideea că punerea în mișcare a acțiunii penale ar putea fi rodul unui scenariu pus la cale de oameni din afara sistemului judiciar, cu ținte bine definite, printre care un om de afaceri de succes despre care polițiștii care „s-au sesizat din oficiu” au ținut să remarce în procesul verbal că deține o societate comercială căreia „i s-au adjudecat (prin licitație publică – n.r.), de altfel, toate lucrările de modernizare drumuri la UAT-urile (unitățile administrativ-teritoriale – n.r.) din județ”.
De altfel, astfel de cazuri se „întâmplă” să intre pe mâna unor oameni (polițiști, procurori, judecători etc.) al căror parcurs profesional a lăsat de dorit. Este cazul celor doi polițiști care s-au „sesizat din oficiu”, al procurorului DNA la care a ajuns „lucrarea” trimisă de cei doi polițiști și a judecătoarei nou-sosită la Tribunalul Olt după cinci ani petrecuți la o judecătorie unde a judecat doar cauze civile.
Reluăm, pentru edificare, câteva pasaje din articole mai vechi:
„De altfel, dosarul este o făcătură juridică plecată de la doi polițiști care, sesizându-se „din oficiu”, par a fi acționat la comanda cuiva.
Cel puțin așa reiese din procesul verbal de sesizare făcut pe repede înainte în ziua de 24 februarie 2020 de comisarul șef de poliție Mihai Pîrvu și de inspectorul principal Ștefan Zgubin, ambii de la Biroul de investigare a criminalității la regimul corupției din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt. Extrem de scurt, documentul cuprinde o serie de „suspiciuni” de corupție la adresa primarului din Vitomirești, Robert Rotea, a omului de afaceri slătinean Mircea Ungureanu și unei alte persoane, Gigi Sandi Antonescu, din Pitești, fără nici cel mai mic semn de cercetare a presupuselor fapte de corupție din partea celor doi polițiști, suspiciuni bazate pe inexactități și chiar pe pure speculații.
În fapt, este vorba despre un proiect pentru modernizarea drumurilor din Vitomirești, pentru care primăria a obținut o finanțare de peste 71,5 milioane de lei de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Contractul de lucrări a fost atribuit, prin licitație publică, firmei SC Old & New Construct SRL Slatina, aparținând omului de afaceri Mircea Ungureanu. Lucrările au fost demarate în scurt timp, dar nu au fost finalizate pentru că au început cercetările. Și, totuși, cei doi polițiști vorbesc în „procesul verbal de sesizare din oficiu” de lucrări finalizate defectuos și de procese-verbale de recepție a lucrărilor care nu au existat în realitate. Mai mult, fără să fi solicitat vreo expertiză tehnică, cei doi anchetatori își dau cu presupusul asupra calității lucrărilor și vorbesc de prejudicierea bugetului de stat (ca de o faptă deja dovedită) în acest caz.
Așa cum a fost redactat, documentul cu pricina pare scris în baza unor informații „servite”. Mai mult, în aceeași zi în care cei doi polițiști s-au „sesizat din oficiu” și au „produs” procesul verbal au și propus declinarea competenței de soluționare a „lucrării” (în vederea continuării cercetărilor – pe care cei doi nici nu le-au început) în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova, unde pare că era „așteptată” de un procuror. Acesta a dispus rețineri, au fost operate arestări și, în ciuda mai multor aspecte inexacte și contradictorii pe care și-a întemeiat așa-zisa anchetă, extinsă asupra a nu mai puțin de 15 persoane fizice și juridice, a trimis rechizitoriul în instanța de judecată.”
__________
„Reamintim că procurorul de caz a fost Marian Eugen Moșteanu, devenit celebru după ce, în 2016, când lucra în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, a înaintat Judecătoriei Caracal un rechizitoriu care cuprindea doar soluții de clasare, și nici una de trimitere în judecată, potrivit monitoruljustitiei.ro.
Dezvăluirea a fost făcută atunci de luju.ro, printr-un articol ce punea la îndoială pregătirea profesională a magistratului care se pare că a confundat ordonanța de parchet cu rechizitoriul. După publicarea articolului, procurorul Moșteanu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să îi apere reputația profesională, lucru care s-a și întâmplat, deși rechizitoriul cu pricina arăta că publicația respectivă nu greșise.
În 2019, Marian Eugen Moșteanu a fost respins de CSM la concursul pentru numirea în funcții de execuție la Direcția Națională Anticorupție, pe motiv că nu îndeplinea una dintre condițiile impuse de procedură: de a avea cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător. În ciuda obiectivității depline a motivului, Moșteanu a depus contestație care, evident, a fost respinsă.”
__________
„După mai multe amânări, manevră prin care a urmărit să nu dea citire actului de sesizare a instanței și astfel să nu înceapă procesul propriu-zis, judecătoarea Valentina Văduva, cea care s-a pronunțat în camera preliminară, dispunând începerea judecății, a părăsit, apoi, subit, Secția Penală a Tribunalului Olt pentru a se ocupa de cauze civile. Locul ei în proces a fost luat de judecătoarea Maria-Mihaela Botea, venită la Tribunalul Olt în vara acestui an, de la Judecătoria Craiova, unde a judecat doar cauze civile. De altfel, în susținerea cererii de transfer depuse la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Maria-Mihaela Botea a avut o pretenție cel puțin dubioasă, solicitând transferul fie la Tribunalul Dolj, dar nu la Secția penală, „având în vedere complexitatea dosarelor și volumul de activitate al Secției penale, în condițiile în care nu a mai soluționat cauze penale în ultimii cinci ani”, fie la „oricare dintre secțiile Tribunalului Olt”, de parcă această instanță ar fi una de mâna a șaptea sau aici dreptatea ar fi altfel făcută.
„Doamna judecător a mai precizat că îşi manifestă disponibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în viitor la oricare dintre secţiile Tribunalului Olt sau la secţiile civile, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sau Secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, mai puțin la Secția penală, având în vedere complexitatea dosarelor şi volumul de activitate al Secţiei penale a Tribunalului Dolj, în condiţiile în care nu a mai soluţionat cauze penale în ultimii 5 ani”, se arată în Hotărârea nr. 883/14 mai 2024, prin care magistratului i s-a aprobat transferul, începând cu 1 iulie 2024, la Tribunalul Olt, Secția penală, unde i s-a pus în brațe celebrul dosar 3435/104/2022.
Ignoranță sau rea-intenție?
Preluarea, în instanța de judecată, a unui dosar de către un magistrat, altul decât cel care s-a pronunțat în camera preliminară, încalcă o decizie a Curții Constituționale din România. Este vorba de Decizia nr. 67 a CCR, care prevede că „este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca acelaşi judecător care a verificat atât competența, cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, să se pronunțe și pe fondul cauzei”. De asemenea, „o soluție contrară ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcției de judecată prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea esențială în buna administrare a cauzei de a aprecia el însuşi asupra legalității urmăririi penale şi a administrării probelor şi de a decide asupra întregului material probator pe care îşi va întemeia soluția”, se mai arată în decizia CCR.
Ei bine, la termenul din 11 septembrie 2024, avocatul unuia dintre inculpați a invocat această prevedere, cerând instanței să dispună desființarea încheierii prin care s-a dispus începerea judecății și reluarea procedurii de cameră preliminară, solicitare îmbrățișată și de apărătorii altor inculpați.
La următorul termen, în 25 septembrie, pentru care au fost depuse concluzii scrise, și alți avocați, apărători în cauză, au achiesat la cererea apărătorului care a invocat decizia CCR, solicitând același lucru: reluarea procedurii de cameră preliminară.
Deși Constituția României prevede, la art. 147, alin. (4), că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, judecătoarea Maria-Mihaela Botea, ignorând prevederea constituțională, a respins cererile avocaților. Și a făcut-o pe loc, nemaiacordând termen pentru pronunțare, deși la dosarul cauzei fuseseră depuse concluzii amănunțite, iar avocații exprimaseră puncte de vedere pentru care instanței îi trebuia timp să le analizeze, dată fiind complexitatea cererii, spun specialiștii în drept penal. Tot ei spun că, prin acest mod de a judeca, instanța a afectat dreptul inculpaților la un proces echitabil.
Cu anonima la dosar
O altă „gafă”, care poate fi interpretată chiar ca o încălcare a legii, îl privește pe primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, privat, prin condițiile impuse în cadrul măsurii controlului judiciar sub cauțiune, de a-și îndeplini sarcinile de serviciu, deși, la alegerile locale din acest an, comunitatea l-a ales pentru a treia oară să-i conducă destinele.
La sfârșitul lunii octombrie, o sesizare scrisă la computer în numele unei persoane, dar neasumată prin semnătură, a fost strecurată la Registratura Tribunalului Olt de cineva care sesiza o posibilă încălcare a uneia dintre obligațiile impuse prin controlul judiciar de către Robert Rotea. Mai precis, în hârtia cu pricina, adresată prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt și care, deși nesemnată, a primit număr de înregistrare la Registratura tribunalului, se arată că, prin depunerea jurământului de primar de către inculpatul Robert Rotea, acesta ar fi încălcat interdicția de a-și exercita funcția publică. Fără să stea pe gânduri, președinta completului a introdus anonima la dosar și a dispus Poliției să cerceteze nu cum a primit număr de înregistrare o sesizare nesemnată sau cine este autorul real al hârtiei, ci dacă cele sesizate se confirmă. Persoana în numele căreia a fost redactată sesizarea cere acum luarea măsurilor pentru identificarea celui sau celei care a redactat sesizarea în numele său, astfel încât să poată depune o plângere penală pe numele său.
În acest context, inculpatul vizat solicită Curții de Apel Craiova strămutarea dosarului, acuzând că este judecat cu subiectivism de instanța care ar intenționa să folosească documentul cu pricina pentru menținerea controlului judiciar în cazul său, după cum a spus unul dintre avocați.
Mai mult, în cazul aceluiași inculpat, instanța a părut să țină cont de calitatea sa de membru al unui partid politic. S-a întâmplat la ultima încheiere prin care primarului din Vitomirești i-a fost respinsă cererea privind modificarea conținutului măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune, respectiv eliminarea obligației prin care i se interzice, de doi ani și jumătate, dreptul la muncă.”
No comment!
Articolul Judecătoarea Botea de la Tribunalul Olt merge pe mâna DNA și tratează cu spatele drepturile inculpaților apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult
