Jurnalista de investigație Emilia Șercan reclamă că a fost amenințată, hărțuită și indimidată de autoritățile statului, după ce a dezvăluit că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă ar fi plagiată, informează Monitorul de Cluj.
Emilia Șercan dezvăluie într-un articol publicat pe pressone.ro o încercare de intimidare, acțiuni de discreditare, hărțuire și amenințare la adresa sa, din partea autoritățile statului român, începute la scurt timp după o investigație care îl viza pe prim ministrul României, Nicolae Ciucă.
După data de 18 ianuarie 2022, când a dezvăluit că teza premierului este plagiată, Emilia Șercan spune că a fost supusă unor operațiuni de discreditare și intimidare.
Jurnalista a fost vizată de trei acțiuni de amenințare, defăimare și intimidare timp de o lună, iar una dintre cele trei a fost realizată „cu complicitatea unor persoane din instituții ale statului”, relatează Șercan. La o zi de la publicarea investigației despre premierul Ciucă și la scurt timp după același eveniment, jurnalista a primit mesaje de amenințări.
Operațiune de kompromat
În ceea ce privește cea de-a treia acțiune, aceasta reprezintă o infracțiune de violare a vieții private, în care sunt implicate și autoritățile statului. Este vorba despre o operațiune de intimidare prin care mai multe fotografii cu Emilia Șercan în ipostaze obișnuite, la ea acasă, au fost publicate pe site-uri de adulți și o altă operațiune de mușamalizare a scurgerii de informații, după ce o captură de ecran legată de acele fotografii (pe care doar jurnalista și subcomisara de poliție, căreia i-a fost furnizată ca probă la dosar în urma unei plângeri penale, o deținea) a apărut pe internet.
Captura de ecran a apărut pe un site din Republica Moldova la circa 40 de minute după ce jurnalista Emilia Șercan a părăsit sediul Serviciului de Investigații Criminale, unde s-a întâlnit cu respectiva subcomisară de poliție.
„Am acordat timp organelor de cercetare penală să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022. Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații”, relatează jurnalista Emilia Șercan.
De asemenea, la aproape șase ore de când jurnalista a denunțat această operațiune public, pe site-ul pressone.ro, Ministerul de Interne, Poliția Română, Parchetul General, Guvernul României sau Administrația Prezidențială nu au reacționat absolut deloc, anunță jurnalista pe Facebook: „Îmi întărește convingerea cu privire la implicarea autorităților statului în scurgerea de informații dintr-un dosar penal și mai apoi în încercarea de mușamalizare a scurgerii.”
Emilia Șercan, amenințată cu moartea
Totuși, acesta nu este un eveniment singular. În anul 2019, jurnalista Emilia Șercan a mai fost amenințată cu moartea de un ofițer angajat la Academia de Poliție A. I. Cuza din Capitală, după dezvăluirea că teza lui Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție, a fost plagiată aproape în întregime, dar și alte teze de doctorat plagiate de la acea academie. În cazul lui Ioniță, acesta ar fi inclus în lucrarea sa chiar și comentarii de pe Facebook sau diverse site-uri specializate pe referate.
„Mesajul vine în contextul în care de trei săptămâni public în mod constant informații despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliție, instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne, iar alte materiale erau în pregătire. De patru ani scriu aproape exclusiv despre tezele de doctorat plagiate ale unor oficiali ai statului, unii dintre cei mai puternici oameni din România fiind subiectul dezvăluirilor mele. Anchetele despre tezele de doctorat plagiate au expus o cutremurătoare rețea de complicități, putere, influență și bani construită pe impostură la cel mai înalt nivel al instituțiilor statului. Până acum am fost înjurată, intimidată, urmărită, s-a încercat compromiterea mea, însă de data asta s-a trecut la un alt nivel”, a scris atunci, în 2019, jurnalista pe Facebook.
Telefoane și mesaje de amenințare către soția unui jurnalist
Însă, nu doar Emilia Șercan se află într-o astfel de situație. Pentru oprirea unui articol realizat de G4Media, în luna martie a anului 2022, despre faptul că un profesor universitar de la Colegiul Național de Apărare a postat pe Facebook un afirmații anti-Zelenski și teorii conspiraționiste despre războiul din Ucraina, un cercetător de la aceeași instituție, Alexandru Cristian, a transmis amenințări soției redactorului șef Cristian Pantazi prin apeluri telefonice și mesaje.
În ciuda acestor amenințări, adresate soției jurnalistului, G4Media a publicat articolul. În acea zi, după publicarea articolului, instituția a transmis că „personalul militar și civil din MApN răspunde individual pentru comportamentul și postările personale în mediul online”, scrie G4Media.
Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat că premierul Ciucă a cerut anchetarea de urgență a acestui caz, în care s-au făcut încercări de intimidare la adresa jurnaliștilor.
Comisia Europeană a cerut îmbunătățirea siguranței jurnaliștilor
Toamna trecută, Comisia Europeană a pus mai mult accent pe necesitatea îmbunătățirii siguranței jurnaliștilor și a altor profesioniști din mass-media, în contextul în care jurnaliștii devin ținta mai multor atacuri și chiar asasinate, în ultimii ani, scrie digi24.ro.
Comisia Europeană a prezentat o recomandare de îmbunătățire a siguranței și stabilește acțiuni prin care statele membre să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor, atât offline și online (în contextul pandemiei de COVID-19).
Astfel, recomandarea Comisiei a fost crearea de servicii de sprijin naționale independente, la care jurnaliștii care primesc amenințări să poată să apeleze: este vorba de linii de consiliere juridică, asistență telefonică, sprijin psihologic sau chiar adăposturi.
Totodată, Comisia Europeană a solicitat protecția sporită a profesioniștilor din mass-media în timpul demonstrațiilor, în special pentru jurnaliste.
„Informațiile sunt un bun public. Trebuie să îi protejăm pe jurnaliști, căci ei sunt cei care asigură transparența. Acesta este motivul pentru care am făcut astăzi o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Citeste mai mult
