• Celebrată în fiecare an pe 14 februarie, Sărbătoarea Îndrăgostiţilor îşi are originile în secolul al V-lea, când întreaga Romă aducea un tribut Sfântului Valentin, un episcop catolic devenit martir creştin
• Tot în februarie, pe 24, îndrăgostiţii îşi pot sărbători dragostea „româneşte“, de Dragobete
Februarie este considerată sora cea mică a lunilor anului, iar denumirea ei populară, Făurar, este inspirată de momentul anului în care se ascut uneltele pentru începutul sezonului agrar. Este și luna dedicată iubirii. Valentine’s Day, sărbătorită în 14 februarie, este ,,tradiție” importată din America, dar are tot mai multă popularitate în ţara noastră.
Îndrăgostiţii mai au şi o zi în care îşi pot sărbători dragostea româneşte. La 24 februarie este Dragobetele. Dragobete, fiul Dochiei, este identificat cu Cupidon în mitologia romană şi Eros în mitologia greacă. În unele zone, Dragobetele poartă numele de Năvalnicul, flăcău care ia minţile fetelor şi tinerelor femei. El a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume. Și, ca dovadă că februarie este timpul dragostei, sfârșiul acestei luni este momentul anului în care păsările încep să îşi facă sau refacă cuiburile.
Sărbătoarea îndrăgostiţilor a fost inventată de romani
În secolul IV înainte de Hristos, la jumătatea lunii februarie, tinerii romani ţineau un ritual în onoarea zeului Lupercus. Ceremonia lupercaliilor se desfăşura în jurul peşterii unde, conform legendei, lupoaica îi alăptase pe Romulus şi Remus, fondatorii Romei. Bărbaţii luau parte la un fel de loterie şi trebuiau să extragă dintr-o cutie specială bileţele cu numele fetelor. Până la sfârşitul anului, noul cuplu format în acest fel trebuia să rămână împreună. În încercarea de a pune capăt acestui festival păgân, Papa Gelasius a ordonat să fie făcute câteva schimbări ale regulilor. În loc de bileţele cu numele tinerelor, cutia urma să conţină nume de sfinţi. Atât bărbaţii, cât şi femeile aveau voie să extragă bilete din cutie, dar scopul noului joc nu mai era să creeze noi perechi, fapt ce i-a deranjat pe tinerii dornici de a-şi găsi parteneri.
Credinţa l-a făcut nemuritor pe Valentin din Terni
În loc să-l mai cinstească pe zeul Lupercus, Biserica a ales ca acesta să fie înlocuit cu Sfântul Valentin, decapitat în anul 270, la data de 14 februarie, în timpul domniei împăratului Claudius al II-lea. Claudius ajunsese la concluzia că bărbaţii căsătoriţi nu dădeau randament şi nu se puteau concentra la luptă, motiv pentru care a interzis căsătoriile în imperiul său. Dar tânărul preot Valentin (născut în anul 175, în Terni de astăzi, în regiunea Umbria din Italia) căsătorea în secret perechile de tineri care veneau la el. Claudius a încercat să-l convertească pe Valentin la păgânism. Dar Valentin, ajuns la bătrâneţe Episcop la Roma, a inversat strategia şi a încercat la rândul său să-l convertească pe Claudius la creştinism la vârsta de aproape o sută de ani. Încercarea sa s-a dovedit a fi un eşec, iar Valentin a fost întemniţat şi în cele din urmă decapitat pentru credinţa sa.
Sfântul mucenic Valentin
Legenda l-a vrut tânăr şi îndrăgostit
Exisă mai multe legende legate de Sf. Valentin, apărătorul îndrăgostiţilor. În timpul cât a stat în închisoare, el trimitea mesaje de îmbărbătare prietenilor spunându-le „Amintiţi-vă de Valentin“ sau „Vă iubesc“.
Cea mai romantică legendă vorbeşte un un Valentin tânăr, întemniţat pentru credinţa sa. El s-ar fi îndrăgostit de fiica oarbă a temnicerului său. Dragostea pentru fată şi marea lui credinţă în Dumnezeu au reuşit, în mod miraculos, să o vindece pe copila temnicerului roman. Ea a început să vadă, chiar înainte de moartea lui Valentin. În drum spre eşafod, el i-a scris iubitei un mesaj de bun rămas semnat „de la Valentin“. Din acel moment, aceste cuvinte au fost folosite de toţi îndrăgostiţii din întreaga lume, atunci când trimit ,,o valentină“ de 14 februarie.
Valentin, stăpânul inimilor
Misive de amor în numele lui Valentin
Cu toate că „loteria“ cu femei a fost interzisă de Biserică, sărbătoarea de Sfântul Valentin a fost în continuare folosită de romani pentru a câştiga afecţiunea iubitelor şi a devenit o tradiţie ca bărbaţii să le ofere femeilor pe care le admiră mesaje de dragoste, care conţin numele lui Valentin. Prima felicitare de Sfântul Valentin a fost trimisă în anul 1415 de ducele Charles d’Orleans soţiei sale, în vremea când era închis în Turnul Londrei.
Obicei de sute de ani
În Evul Mediu, tinerii de sexe diferite trăgeau la sorţi numele celor sortiţi să le fie perechi pe durata sărbătorii. Ei trebuiau să-şi prindă la mânecă hârtiuţa cu numele alesului sau alesei şi să o menţină timp de o săptămână. Bunătatea de care dăduse dovadă Sfântul Valentin toată viaţa sa trebuia să le servească de exemplu persoanelor care jucau acest joc cu tentă erotică. Mai apoi, obiceiul s-a modificat şi fiecare băiat era numit „valentinul“ fetei care îl alegea pentru a o însoţi, iar acesta îi făcea fetei un cadou. Tot de Sf. Valentin se obişnuia ca fetele să încerce să ghicească cum va fi viitorul soţ. Pentru aceasta, priveau cerul în ziua de 14 februarie şi, dacă vedeau un albatros, soţul putea fi un marinar, dacă era o vrabie, soţul avea să fie o persoană veselă, dar săracă. Un sticlete care zbura pe cer semnifica un bogătaş.
Cupidon, un Valentin cu săgeţi
Cupidon, un alt simbol al sărbătorii îndrăgostiţilor, a fost mereu asociat cu Sfântul Valentin ca fiu al lui Venus, zeiţa romană a dragostei şi frumuseţii. Cupidon a jucat mereu un rol important în poveştile de dragoste. El este cunoscut ca un copil poznaş cu aripi ale cărui săgeţi străpung inimile victimelor sale, care se îndrăgostesc fără remediu. În Grecia antică, Cupidon era cunoscut sub numele de Eros, fiul Afroditei.
Potrivit legendei, Venus, mama lui Cupidon, era geloasă pe frumuseţea unei muritoare pe nume Psyche. Ea i-a cerut fiului său să o pedepsească pe Psyche şi să o facă să se îndrăgostească de cel mai urât bărbat din lume. Vrând să o săgeteze, Cupidon se îndrăgosteşte de ea şi o ascunde într-un palat pentru a fi numai a lui. La un moment dat Psyche încearcă să afle identitatea iubitului misterios şi acesta o părăseşte supărat. După un periplu dureros şi multe încercări impuse de zei, Psyche se regăseşte cu iubitul ei Cupidon şi este făcută nemuritoare de către Jupiter.
Cupidon, zeul iubirii la romani, a devenit simbol al săgeții fermecate care îți ,,rănește” inima cu cel mai complex sentiment: dragostea
Dragobetele românilor
Dragobetele, considerat zeul bunei dispoziţii şi în principal al dragostei, numit şi Cap de Primăvară sau Cap de Vară, este, se spune, fiul Babei Dochia. Dragobetele este identificat cu Eros din mitologia greacă şi bineînţeles cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană. Dragobetele mai este numit şi Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor, metamorfozat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume. Dragobetele este imaginat ca un tânăr frumos, puternic şi bun, inspirator al pornirilor senzuale, dar curate, al dragostei fireşti la oameni, dar şi la animale. Se spune că de Dragobete, băieţii şi fetele îşi pun straie de sărbătoare şi, chiuind şi zbenguindu-se, se duc în pădure pentru a culege ghiocei, micşunele sau albăstrele, iar când ceasurile se apropie de ora prânzului, coboară în goană spre sat, fiecare flăcău fugărindu-şi aleasa, pe care, dacă o va prinde, îi poate fura o sărutare în văzul lumii, sărutul fiind considerat ca o logodnă pe un an de zile.
Și românii îl au din vechi timpuri pe Dragobete, cel care aduce dragostea
În această zi de sărbătoare nu se ţese, nu se lucrează în fierărie, se întrerup muncile câmpului, dar în schimb se face curăţenie în casă pentru ca Dragobetele să fie întâmpinat cum se cuvine.
Dantela aduce dragostea
Pentru cei îndrăgostiţi, nici un simbol nu este mai important ca inima. A da inima cuiva înseamnă a dărui întreaga fiinţă, deoarece inima este centrul existenţei noastre. Inima este cea care ne ajută să experimentăm unul dintre cele mai profunde şi nobile emoţii – iubirea. Inima, străpunsă de săgeata lui Cupidon, este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Zilei Îndrăgostiţilor.
Cu sute de ani în urmă, femeile purtau batiste din dantelă, material plăcut la atingere. Când o doamnă vedea un bărbat care îi plăcea, lăsa să îi cadă batista pentru a-i sugera acestuia că îi poate face curte. În consecinţă, oamenii au făcut rapid legătura între dantelă şi sentimentele de dragoste. Aşa s-a început decorarea cutiilor de bomboane şi a felicitărilor de Sf. Valentin cu bentiţe dantelate. De altfel, dantela are în latină denumirea „aqueare“ care semnifică a atrage. Dantela are astfel rolul de a prinde în cursă inima persoanei iubite şi nu e de mirare că lenjeria erotică este creată din dantelă. Tradiţia utilizării panglicuţelor vine din timpul turnirurilor medievale când frumoasele domniţe împodobeau cu panglici colorate cavalerii favoriţi. În multe ţări bărbaţii şi femeile îşi oferă inele cu ocazia logodnei sau căsătoriei. Acum câteva secole momentul preferat de tineri pentru a-şi dărui unii altora inele era de Sfântul Valentin.
Iubirea nu are vârstă și nici rațiune
Florile simbol ale lunii februarie
Chiar dacă în februarie sunt vânduți mulți trandafiri de Zilei Îndrăgostiților și Dragobete, florile simbol ale lunii februarie sunt violetele și primulele.
Violeta semnifică vigilență, loialitate și credință. Oferă persoanelor dragi violete pentru a le spune că vei fi mereu acolo pentru ei. Simbolismul Violetelor se schimbă odată cu variația de culoare. Violeta albastră reprezintă devotament, cele albe puritate, iar cele galbene reprezintă fapte și intenții bune. De asemenea, se folosesc violetele pentru a arăta dragostea sau recunoștința. Grecii au folosit violeta ca emblemă a norocului și a susținerii, în special atunci când aceasta apare în vise. În alte situații, în special în arta religioasă, violetele transmit ideea unei înțelegeri spirituale echilibrată cu modestie.
Primulele, atunci când sunt dăruite, îi anunță pe cei care le primesc că ești entuziasmat de prezența lor în viața ta. Primula simbolizează optimismul și poate fi un cadou excelent pentru persoanele care au dificultăți în viață. Oferind aceste flori minunate, îi reamintești prin vibrația nevăzută, să fie optimist. Deoarece primula este una dintre florile lunii februarie, poate fi oferită drept cadou de ziua de naștere dacă persoana s-a născut în februarie.
Leacuri de dragoste
Busuiocul. Este probabil cea mai îndrăgită „iarbă de dragoste“ la români. Se spunea că femeia care va bea apă de busuioc (o cană de apă în care s-au macerat de seara până dimineaţa 3 rămurele de busuioc) în fiecare zi, pe nemâncate, va rămâne mereu tânără şi va fi iubită ca în prima zi de către alesul ei. Adolescenţii, fete şi băieţi, care-şi pun o ramurică de busuioc sub pernă îşi vor visa peste noapte ursitul. Acest lucru este valabil mai ales în anumite zile ale anului: Sf. Andrei, Dragobete, 1 Martie, Sânzienele. Busuiocul purtat în păr şi în sân aduce noroc în dragoste fetelor.
Iasomia. Florile de iasomie sunt elixir de dragoste mai ales pentru femei. Planta uscată şi pisată era pusă în lapte cu miere şi se dădea pentru „dezlegarea cununiei“ (pentru fetele care nu se măritau), contra deochiului, precum şi pentru a (re)deştepta iubirea faţă de soţ.
Sânziana galbenă (drăgaica). Are faimă de plantă magică pentru femei, care menţine tinereţea şi frumuseţea, trezeşte dragostea, fereşte de rele şi de diferitele patimi. Cununa împletită în ziua de Sânziene se păstrează tot anul la capul patului, pentru ca fata să fie râvnită de flăcăi, pentru a o apăra de zburători pe timpul nopţii şi a-i da vise frumoase. Băile cu apă în care a macerat iarba de sânziană dau pielii şi ochilor o strălucire aparte, care acţioneaza fără greş în a-i atrage pe bărbaţi.
Tămâia. Este un leac magic de protecţie a cuplului în faţa intervenţiilor malefice. Tămâia ţinută în dormitor, sub perne şi la icoane, îi impiedică pe soţi să se certe şi îi face să „fie cu frică de Dumnezeu“, dar mai ales să „nu cadă la vreo ispită care să strice casa“.
Odoleanul (valeriana). Rădăcina este cunoscută mai ales ca leac de protecţie în faţa diferitelor făcături şi ispite. Rădăcina pisată se amestecă într-o mâncare specială de grâu, care era dată adolescenţilor, pentru a-i feri de iele şi de zburători.
Articolul Luna îndrăgostiților: Februarie reaprinde focul iubirii apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
