Primarul municipiului Bistrița, Gabriel Lazany, a readus în discuție reabilitarea uzinei termice din Bistrița, un spațiu abandonat în zona industrială. Un exemplu de restaurare cu succes a unei clădiri industriale este Muzeul Nikola Tesla din Belgrad, Serbia, concept ce poartă semnătura Zaha Hadid Architects (ZHA) și a câștigat un concurs internațional în domeniu.
Exemplul a fost adus în atenție de către Petrus Italus Trust, oferind astfel o sugestie pentru reabilitarea uzinei termice din Bistrița.
Prin proiectul arhitectural din Belgrad, o fostă fabrică de hârtie a fost transformată într-o atracție educațională pentru vizitatori dedicată inginerului și inventatorului sârbo-american Nikola Tesla.
În acordarea premiului de top de 60.000 de euro, juriul a lăudat designul câștigător pentru originalitatea și combinația atentă a moștenirii istorice a Tesla cu „arhitectura vechiului Belgrad și aspectul modern al capitalei sârbe reprezentată de malul Belgradului”.
Proiectul – susținut de Belgrade Waterfront Company – va conserva și îmbunătăți complexul de 8.400 m², considerat una dintre „cele mai bine conservate și mai importante clădiri ale arhitecturii industriale” din Serbia. Obiectivele cheie includ crearea unui „spațiu pentru o expoziție muzeală foarte bogată, dedicat unuia dintre cei mai mari inventatori ai epocii moderne” pe terenul de 7.200 m².
Schema câștigătoare a fost inspirată de viziunea Tesla asupra câmpurilor magnetice, combinată cu ideea de transmitere fără fir a electricității. Are suprafețe sferice și cercuri creând un foaier de intrare impresionant, care conduce vizitatorii într-un atrium principal. Piesa centrală a expoziției va fi Galeria Tesla Electric Transformer, cu un transformator de 12 milioane de volți.
Clădirea muzeului este la mică distanță de locul celebrului Târg din Belgrad din 1957 și are vedere la râul Sava. Amplasamentul este învecinat cu bucla aglomerată de autostradă Mostar și face parte din imensa zonă de regenerare de 177 ha a malului apei din Belgrad.
Primarul Gabriel Lazany a vorbit recent într-o conferință de presă despre planurile sale pentru zona fostei uzine termice a orașului, precizând că preferă să nu fie demolată și că ar putea fi o provocare pentru un cocnurs de idei între arhitecți.
Uzina termică nu mai este folosită din anul 2004 și a fost lăsată în paragină, construcțiile fiind momentan în stare avansată de degradare.
„Dacă am putea să îl integrăm într-un proiect, eu aș prefera să-l păstrăm. Dărâmarea lui ridică câteva probleme: costurile foarte mari, iar dacă se face implozie, să-l dinamităm, unda seismică care se face poate afecta structura clădirilor din jur, dacă nu se sapă un tranșeu imens în jurul lui, ceea ce va ridica iarăși costuri foarte, foarte mari. Sunt zone care au fost transformate din zone industriale și dată utilitate publică, unde aceste turnuri de Proditerm au fost păstrate. În București, într-un astfel de turn a fost integrată o roată panoramică”, a precizat edilul.
Printre ideile vehiculate la conferința de presă a fost dotarea turnului cu un lift panoramic și o cafenea panoramică în vârf.The post Minune arhitecturală pe ruina unei clădiri industriale. Idei pentru uzina termică din Bistrița first appeared on ObservatorBN.
Citeste mai mult