Anda Necula are 16 ani, s-a născut în Breaza și este în clasa a 10-a la Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” din Breaza. Pasiunea pentru poezie a descoperit-o la vârsta de 13 ani, atunci când, deși era retrasă față de colegii de clasă, simțea nevoia să se exteriorizeze.
Anda vede poezia ca pe cea mai eficientă modalitate de a se exprima liber, fără să se simtă judecată. Scrie despre iubire, ură și alte trăiri adolescentine. Profesorii de la școală au îndrumat-o și încurajat-o să scrie poezie. Diriginta Andei, Mariana Cîlț, este persoana alături de care a descoperit tainele poeziei și felul în care se îmbină emoțiile cu arta.
Anda, prezintă-te în câteva cuvinte.
“Mă numesc Necula Anda Gabriela, am 16 ani și sunt elevă în clasa a 10-a la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza.
Citește și: Interviu cu ploieșteanca Ali Stoicescu, studentă la două facultăți, educatoare și lucrătoare de tineret în cadrul Asociației “Un strop de fericire”
Sunt o persoană liniștită, cu puțini prieteni, dar în același timp foarte activă și energică. Sunt foarte pasionată de muzică. Am făcut pian un an și câteva luni, dar m-am lăsat din cauza examenelor din clasa a 8-a.”
Când ai descoperit pasiunea pentru poezie? Detaliază.
“Mi-am descoperit pasiunea pentru poezie la vârsta de 13 ani. Fiind o fire mai retrasă la vârsta aceea, îmi era greu să mă exteriorizez din cauza faptului că nu mă puteam integra. Așadar am început să scriu pentru a elimina sentimentele negative, transformându-le în versuri.”
Ce reprezintă poezia pentru tine? Despre cine și ce scrii, de fel?
“Poezia este modul meu de a mă exprima fără a mă simți judecată. În mod normal scriu despre sentimente, iubire, ură. Obișnuiam să văd iubirea ca pe un sentiment special și unic, având în vedere că este destul de greu de găsit în zilele noastre.”
Reușește poezia ta să ajungă la tinerii de vârsta ta? Cum îți promovezi poezia?
“Creațiile mele ajung, în general, la persoanele apropiate și la un număr mic de profesori. Nu am apucat totuși să-mi promovez poeziile decât prin intermediul concursurilor și rareori prin intermediul rețelelor de socializare.”
Ce părere au profesorii despre pasiunea ta pentru poezie? Dar colegii și prietenii?
“Profesorii mei au o părere foarte bună despre pasiunea mea pentru poezie. Două profesoare chiar m-au susținut și m-au ajutat să-mi îmbunătățesc modul de a scrie.
Citește și: Mariana Cîlț, profesoara din Breaza care le croiește tinerilor drumul către poezie și frumos: ”Arta se dăruiește, nu se vinde!”
Loredana Doroftei și Mariana Cîlț (este și dirigintă la clasa mea). Cu ajutorul dirigintei mele am debutat în ziarul din Breaza. Colegii și prietenii mei m-au susținut de când mi-am descoperit această pasiune și cred în mine și în faptul că voi putea să-mi promovez arta.”
Există o anumită persoană care te-a îndrumat pe acest drum al poeziei? Povestește despre asta.
“Prima persoană care mi-a arătat calea poeziei a fost profesorul meu de muzică din generală căruia i-am arătat creațiile mele. Totul a început când am intrat în corul școlii.
Acolo am învățat să scriu cu ajutorul domnului profesor și am început să-mi împărtășesc sentimentele în modul acesta. Cu toate acestea, cele mai mari realizări pe partea aceasta au fost sub îndrumarea doamnei de limba română din liceu, Mariana Cîlț.”
Care este cea mai importantă poezie pe care ai scris-o?
“Tu
Mă întreb cum ar fi fost
Să nu te cunosc,
Să nu te fi iubit…
Dar nu aș fi completă,
Știind că n-am avut
ocazia să te am,
Să-ți privesc zâmbetul
Când razele soarelui
se strecoară
printre firele tale de păr,
Să-ți simt mâinile
Când îmi atingi obrajii…
Cum mă priveai cu dragoste!
Deși acum am devenit străini,
Suntem străinii care cândva s-au iubit.”
Acesta este poezia care mă reprezintă cumva. Am lucrat o perioada lungă de timp pentru aceasta poezie, dar după ce am terminat-o m-am simțit într-un fel eliberată de toate acele sentimente.”
Personal și profesional, ce drum ți-ai dori să urmezi în viață?
“Aceasta este o întrebare la care de multe ori mă blochez. Sunt pasionată de mai multe lucruri, dar cred că cel mai potrivit, în zona carierei, m-aș vedea în funcția de redactor. Sunt foarte serioasă în ceea ce privește viitorul meu pentru că vreau să-mi dovedesc mie că pot să fac mai multe decât pare.”
Care este cea mai mare frică a ta?
“Cred ca cea mai mare frică a mea dintotdeauna a fost cea de singurătate. Nu îmi pot imagina cum ar putea fi viața mea fără persoanele pe care le am la momentul acesta alături de mine.”
Cel mai important poet? Dar cea mai importantă poezie scrisă de poetul tău favorit?
“Cel mai important poet pentru mine este Mihai Eminescu. Cred că mai mult mi-a plăcut poveste de dragoste dintre el și Veronica, dar m-a și inspirat foarte mult. Poezia care mi-a plăcut cel mai mult este “Ce e amorul?”. Este o poezie care descrie partea urâtă, realitatea, despre iubire.”
Te-ai decis să publici un prim volum de poezii? Când și cum vezi lansarea?
“Nu cred că m-am gândit vreodată că pot ajunge așa departe cu pasiunea mea, dar și dacă aș reuși să scriu un volum de poezii și să-l lansez ar fi undeva după terminarea liceului.
M-aș vedea cumva împlinită. Lansarea ar fi una restrânsă, la care ar lua parte persoanele dragi mie, cele care m-au susținut și m-au împins să fac ce îmi place și ce mă pasionează.”
La final, lasă un mesaj pentru cititorii ziarului Observatorul Prahovean.
“Mesajul meu pentru cititori este să vă urmați pasiunile și visurile indiferent de circumstanțe. Fericirea voastră este mai presus de fericirea altora.”
Citește și: Ultima poezie scrisă și recitată de Adrian Păunescu de pe patul de spital. Imagini din arhiva familiei
Articolul Povestea versurilor adolescentine din Breaza, cu Anda Necula: “Am început să scriu pentru a scăpa de sentimentele negative” apare prima dată în Observatorul Prahovean.
Citeste mai mult