Deși în primul an al invaziei rusești Flota Mării Negre deținea o necontestată supremație în apele Pontului Euxin, un inventiv și original război de gherilă navală dus de ucraineni a provocat o neașteptată răsturnare de situație în toamna lui 2023.
Pe parcursul celui de-al doilea an de război, peninsula Crimeea fusese țintită în mai multe rânduri de atacurile dronelor ucrainene, rezultatele – cu câteva excepții notabile – fiind în general modeste. Apărarea antiaeriană rusă, bine aprovizionată cu modernele sisteme S-400 și Pantsir S-1 și beneficiind și de mijloace de bruiere eficiente, se dovedise imbatabilă. Pe mare, dronele ucrainene nu făcuseră mare impresie, majoritatea căzând victimă pieselor cu tragere rapidă de pe navele pe care le ținteau. Toate aceste eșecuri nu au rămas, însă, nevalorificate, militarii ucraineni trăgând o serie de învățăminte importante, care își vor dovedi aplicabilitatea în vara anului 2023.
Un prim atac al dronelor navale ucrainene a fost făcut public în data de 29 octombrie 2022, când acestea au avariat fregata Amiral Makarov, chiar în portul Sevastopol. Fabricate în Ucraina și operate de Brigada 383 Separată, aceste drone navale – practic necunoscute la începutul invaziei ruse – vor căpăta în câteva luni o reputație comparabilă cu cea a omoloagelor aeriene.
Un nou atac, fără succes, a survenit în data de 24 mai, asupra navei de recunoaștere Ivan Khurs. Mitralierele de 15 mm ale navei au distrus toate cele 3 drone, dar îngrijorător pentru ruși a fost faptul că atacul a avut loc la doar 150 km nord de Strâmtoarea Bosfor… mult în afara razei de acțiune a mijloacelor de atac ucrainene. Două săptămâni mai târziu, pe 11 iunie, 6 drone navale au atacat nava de cercetare Priazovie, aflată la 300 km sud-vest de Sevastopol, dar nu au putut trece de tirul ultrarapid al tunurilor AK-630. Patru zile mai târziu a fost rândul dronelor aeriene (11 aparate) să țintească Crimeea, fără succes, însă.
Nava Oleniegorsky Gorniak, filmată de camera video a dronei atacatoare (4 august 2023)
Intrarea în dotarea armatei ucrainene a rachetelor Storm Shadow/SCALP de fabricație anglo-franceză a pus apărarea antiaeriană rusă în fața unui adversar formidabil. Pe 22 iunie, la ora 5 dimineața, 2 Storm Shadow au lovit podurile Ciongar și Sivaș, ce leagă peninsula Crimeea de regiunea Kherson, producând daune semnificative. Ministerul Apărării din Rusia a susținut că apărarea antiaeriană doborâse 5 rachete, înainte ca cele două să lovească podurile.
Replica rusă a venit în noaptea de 23 iunie când rachetele de croazieră X-101 și X-555 au lovit baza aeriană de la Starokonstantinov, folosită de avioanele Suhoi Su-24 modificate pentru a purta noile rachete. Atacurile asupra acestei baze vor fi repetate în lunile următoare (27 iulie, 6 august), fără a se reuși eliminarea amenințării reprezentată de avioanele ucrainene.
În data de 16 iulie apărarea rusă a raportat distrugerea a 7 drone aeriene și 2 navale în apropierea Crimeii… pentru ca la doar câteva ore după atac, la ora 3, în dimineața zilei de 17 iulie, 2 drone navale să lovească faimosul Pod Kerci, distrugând o secțiune. Atacul a produs retragerea Rusiei din Acordul pentru Grâne, sub pretextul că dronele au folosit un culoar maritim stabilit pentru libera navigație a vaselor cerealiere. În următoarele două zile, Crimeea va fi din nou atacată de dronele aeriene, fiind lovit marele depozit de muniție de la Kerovski. Noi atacuri cu drone, executate în data de 24 iulie, au vizat hub-urile logistice Kirovski, Krasnoperekopsk, Jankoi, dar Divizia 31 Apărarea Antiaeriană rusă a făcut față cu succes. Aceste misiuni, aparent eșuate, au oferit militarilor ucraineni suficiente date privind amplasarea pozițiilor apărării antiaeriene și a modului de funcționare a sistemelor din peninsulă. Așa că, în ziua următoarea avioanele Suhoi Su-24 au lansat temutele Storm Shadow, lovind un depozit de muniții în Vilne și baza de reparații de la Novostepne, ticsită cu sute de vehicule.
Pe 1 august a fost rândul dronelor navale să-și încerce eficiența contra navelor de patrulare Serghei Kotov și Vasili Bukov, la 340 km sud-vest de Sevastopol. Flota Mării Negre a respins acest atac, doar pentru a se confrunta cu altul, două zile mai târziu, efectuat de 18 drone aeriene Mugin-5 Pro asupra bazei navale de la Feodosia. În ciuda câtorva explozii, atacul cu drone s-a dovedit o diversiune pentru lovitura, mult mai spectaculoasă, dată în aceeași noapte de dronele navale. Baza navală de la Novorosisik, a doua ca mărime dintre cele folosite de Flota Mării Negre, oferise un ancoraj sigur pentru navele acesteia încă de la începutul războiului, fiind plasată la 700 km est de Odesa. În noaptea de 3 spre 4 august, somnul liniștit al marinarilor a fost trezit de explozia navei de desant Oleniegorsky Gorniak (clasa Ropucea), lovită de o dronă navală Magura V5, echipată cu 300 kg de explozibil. Pentru prima dată după al Doilea Război Mondial o navă era lovită în apele teritoriale rusești recunoscute internațional. Același model de dronă va fi implicat în avarierea petrolierului SIG la intrarea în strâmtoarea Kerci (5 august).
Atacurile cu drone vor continua pe tot parcursul lunilor august și septembrie (pe 10 august contra bazelor de la Simferopol, pe 17 august contra navelor Vasili Bikov și Pitlivy, pe 25 august contra bazei de la Perevalne, pe 2 septembrie contra Podului Kerci), culminând cu distrugerea unei baterii S-400 în data de 23 august, la Olenivka (Capul Tarhankut) și un raid extrem de îndrăzneț executat de trupele speciale în aceeași zonă, în noaptea de 24 august, folosind bărci rapide, soldat cu distrugerea stațiilor radar Nebo-M și Kasta 2E2, ce monitorizau zona din Crimeea până pe teritoriul României și al Turciei. Conform oficialilor ruși, o operațiune similară a eșuat în ziua de 30 august, în urma scufundării a patru bărci de către aviația rusă.
Totuși, apărarea antiaeriană a Crimeii fusese serios afectată, fapt ce a permis cel mai spectaculos atac de până atunci, în data de 13 septembrie. În prima fază, 3 drone navale și mai multe rachete S-200 au țintit Flota Mării Negre în apropiere de Sevastopol. Antiaeriana și navele flotei au respins atacul, dar activarea radarelor apărării a permis atacul lor cu rachete antiradiație HARM. Toate acestea nu erau decât diversiuni pentru adevărata lovitură: 5 avioane de atac Suhoi Su-24 M au zburat deasupra Mării Negre lansând 10 rachete Storm Shadow/SCALP în direcția bazei navale de la Sevastopol. Probabil cel mai bine apărat obiectiv militar din peninsulă, baza adăpostea mai multe nave din Flota Mării Negre, protejate de o puternică apărare antiaeriană. Deja faimoase, rachete anglo-franceze au fost interceptate de la mare distanță de sistemul S-400 și avioanele de vânătoare Mig-31 care au doborât fiecare câte una. Ajunse în apropierea țintei, alte 5 rachete au fost doborâte de Pantsir S-1, dar nu a fost suficient. Trei rachete au străpuns barajul artileriei lovind docul uscat din Sevastopol și distrugând nava de desant Minsk (din clasa Ropucea) și submarinul Rostov pe Don (din clasa Kilo).
În dimineața următoare, ucrainenii au lansat un nou atac cu 11 drone care a distrus radarele antiaerienei în apropiere de Eupatoria. La scurt timp, rachetele „Neptun” au lovit un sistem antiaerian S-400.
„Asediul” Crimeii este parte componentă a complexei strategii contraofensive ucrainene multi-domeniu, vizând, în acest caz, păstrarea inițiativei și reducerea treptată a controlului rusesc în zonă prin degradarea capacităților militare.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Post-ul RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Crimeea sub asediu apare prima dată în Gazeta Dambovitei.
Citeste mai mult